Știți voi ce crește odată cu venirea Paștelui, Crăciunului și concediilor?
În afară de cozile din mall- uri, din supermarket-uri pline cu ouă kitchoase, consumul pe cap de locuitor și timpul de stat în trafic…
Ei bine, poate vi se pare paradoxal, însă crește numărul depresiilor și certurilor conjugale.
„Depresia de sărbători” sau „certurile de concediu” – diagnostice clare.
Nu-i așa că fiecare dinte noi știm cel puțin o familie care se ceartă ca chiorii în concediu? (nuuu, nu noi, niște vecini, prieteni, vecini de-ai prietenilor etc…).
Vă explic imediat care-i treaba cu depresiile astea de sărbători și certurile de concediu:
– omul nu mai lucrează ziua până la epuizare că să adoarmă seara în fotoliu la televizor
Dintr-o dată are timp liber și ghici ce?
Își aude gândurile, se trezește față în față cu sine însuși…
Și atunci îi ies toți demonii la suprafață…
Și așa îl sperie treaba asta și așa neștiutor este să stea cu sine și să-și privească realitatea în față, încât devine nefericit, depresiv etc.
– în concediu ai timp să te împiedici de partener și copii prin casă și să descarci toate frustrările acumulate în lunile de muncă pe pilot automat
Când te liniștești și ieși și tu de pe pilot automat, hop și tot ce ai reprimat prin tine (din lipsa de timp de introspecție) iese la suprafață și începi să-ți verși frustrările de zici că ești în iad.
Nu în concediul pe care îl aștepți de un an.
– depresia și nefericirea mai apar atunci când propriile așteptări nu coincid cu realitatea
Și acum de Paște și în concedii, facebook-ul vuiește de familii împlinite și ideal de fericite în jurul mielului sacrificat și a mesei îmbelșugate, cu zeci de prieteni și găști care emană fericire, cu concedii în insule exotice.
Când tu te compari cu acele imagini (false de cele mai multe ori), te simți inferior, nefericit, inadecvat.
Ia numai să vedeți ce apare imediat pe facebook o avalanșă de: simțindu-se iubita haștag fericireinfamilie, haștag luminainvierii.
Păi și când te compari cu avalanșa asta de fericire ideală și de cozonaci pe facebook, ai impresia că ai rămas singurul nenorocit de muritor care se ceartă cu nevasta în Sfânta zi de Paște că mămăliga nu are gust de cozonac și micii nu au gust de miel.
Eu vreau doar să vă spun ceva…
(Că una care prin natura profesiei mele este ca și cum sunt invitata să mă uit pe gaura cheii prin viețile oamenilor… și văd cum este realitatea aia… reală… nu aia de pe facebook):
– dacă totuși nu vreți să renunțați la facebook pe timpul Sărbătorilor și concediilor, nu mai credeți tot ce se postează… unde vezi mai multe haștaguri fericireimplinireluminainvierii, acolo e mai mult gunoi sub preș
Nu vă mai comparați cu ce este pe facebook…
De multe ori oamenii pun pe facebook cum ar vrea să fie… nu cum sunt.
– învățați-vă să stați singuri cu voi, exersați solitudinea
Până când nu vă mai speriați de voi înșivă.
Până reușiți să faceți și altceva cu mâinile decât scroll pe telefon.
Cred cu tărie că cea mai mare nefericire a omului la ora actuală este că nu mai știe să stea singur cu sine, fară să se mai refugieze în munca excesiva, filme, distracții, mâncare, alcool, țigări, prieteni, cumpărături etc.
– luați-vă vreo 2 zile de concediu în plus…
Primele 2-3 oricum le sacrificați până vă acomodați iar cu timpul liber, cu voi și imaginea voastră din oglindă, cu partenerul, cu copiii…
Apoi puteți să vă bucurați de concediu dacă nu cumva vă pierdeți ce mai rămâne din el simțindu-vă vinovați că nu sunteți haștag fericireinconcediufamiliafericita.
Eu vă doresc zile pline de autenticitate, ceva solitudine, odihnă pe saturate și mâncare ușoară și gustoasă.
Nu de alta, dar soțul meu este medic chirurg și știu cam ce se întâmplă de Paște pe la secțiile de urgență…
Nefericite combinații între carne de miel… ouă fară număr… alcool… cozonac cu nucă… maioneză din nelpsita salată boeuf…
Paște= Pancreatită.