Meniu Închide

Despre fericirea la adolescenți

De copiii mei dragi atât de la cursuri, cât și de la școlile în care merg v-am tot povestit…

Ați văzut și voi cât de minunați și dechisi sunt și câte avem de învățat de la ei…

Acum să vă zic și depre cei de peste 10 ani:).

 

„Pot fi adolescenții fericiți?”.

Este o întrebare foarte frecventă în rândul părinților de adolescenți.

Din păcate, realitatea este că mulți adolescenți nu sunt fericiți și nici părinții lor nu sunt.

Cei mai mulți părinți își doresc să dea, dar nu știu cum.

Iar adolescenții lor pur și simplu nu știu cum să accepte și să primească sfatul, suportul, îngrijirea și înțelepciunea părinților.

 

Pentru a fi fericiți, adolescenții au nevoie să-și trăiască viața lor, să-și crească încrederea în ei și să-și urmeze visele lor.

Departe de a face asta, cei mai mulți adolescenți sunt prea speriați, confuzi și rebeli pentru a-și urma propriile vise.

În schimb, experimentează adolescența ca pe o perioadă traumatizantă din viața lor, cu foarte multe schimbări, pentru care nu au fost pregățiți. De aceea, devin profund tulburați și se simt nedreptățiți și neînțeleși…

Părinții lor sunt atât de speriați de acești ani ai adolescenței (percepuți și de ei în trecut tot ca o traumă sau o furtună din care nu au înțeles nimic) încât așteaptă cu teroare această perioadă, iar expresia „adolescent fericit” nu are nici un sens pentru ei.

Hai să vedem dacă se poate și alfel…

Ei nu sunt decât nișe adulți în devenire, în căutarea propriei identități…

Uneori tot ce trebuie să faci este să știi să îi asculți, cu fricile și bâjbâielile lor de copii mari sau adulți mici.

Vor și ei să-și facă loc pe lumea asta… să fie văzuți, auziți, luați în seamă…

 

Suflete dragi care penduleză între două lumi, personalități în tranziție… să avem răbdare cu ei până își gasec locul…